5.2  Arhitectura si functionarea sistemului Internet

            Definitie.

            Fizic, sistemul Internet este un ansamblu de componente hardware (dispozitive de memorare si procesare, echipamente I/O, echipamente de conectare, echipamente de transmisie) pentru memorarea, procesarea, conversia, reprezentarea si comunicarea informatiilor la nivel local, regional sau mondial, iar logic, este un ansamblu de componente software (sisteme de operare-Unix, Linux, programe de control si transmisie, programe de protectie, aplicatii pentru cautare, procesare si reprezentare) pentru a oferi utilizatorilor conectati la retea servicii variate in orice moment si aflati la orice distanta de resursele accesate,  pe principiul client-server.

              Din punct de vedere arhitectural, reteaua Internet este constituita dintr-o mare varietate de sisteme de calcul: PC-uri, mainframe-uri, supercalculatoare, retele de calculatoare LAN, MAN sau WAN.

            Functionarea retelei Internet se realizeaza prin intermediul unor noduri (server-calculator) ce ofera cu ajutorul unor protocoale exploatarea eficienta a resurselor mediului Internet, noduri ce se numesc furnizori de servicii.

           Acesul unui utilizator la serviciile Internet poate avea loc daca utilizatorul are acces la un terminal (calculator-statie de lucru) conectat la reteaua Internet, si anume la un nod din retea. Terminalul se poate afla acasa la utilizator, la scoala, la faculatate, la biblioteca, la serviciu, la un café-Internet, etc.

            Din punct de vedere arhitectural, in sistemul Internet sunt recunoscute  trei  tipuri de noduri:

·      noduri de nivel inalt - noduri (clasa A)  la nivel mondial la care sunt conectate nodurile continentale (ex. nod EARN-European Academic and Research Network) de la nivelul tarilor ;

·      noduri continentale - noduri (clasa B) la nivelul unei tari (in Romania exista nodul de la UPB, nodul de la ICI, etc.) de care sunt conectate noduri locale ale unor retele;

·      noduri locale - noduri (clasa C) la nivel local(regional) ce trebuie sa fie recunoscute de un nod continental (in Romania exista noduri locale in Bucuresti- Universitatea Bucuresti, Institutul de Matematica, ASE, Guvern, Parlament, etc.- , si in marile orase-Cluj, Iasi, Constanta, Craiova, Pitesti, etc.).

            Din punct de vedere functional, in sistemul Internet  sunt operationale trei tipuri de calculatoare(servere):

·      calculator router (de dirijare) - calculator ce furnizeaza servicii de dirijare a informatiilor intre doua noduri care se adreseaza prin emitere-receptie;

·      calculator gateway ( de legatura) - calculator de legatura intre nivelele retelei Internet si care realizeaza conectarea intre doua retele distincte;

·      calculator host ( gazda) - calculator conectat la reteaua Internet pe unul din cele patru nivele (utilizator, local, tara si mondial) de la care se pot cere servicii Internet.

            Un utilizator poate avea acces la serviciile Internet numai daca lucreaza la un calculator conectat la un nod din reteaua Internet. Conectarea la un astfel de nod(Server) se realizeaza fizic prin intermediul unei firme specializate care poate folosi doua metode:

·      conectare tip Network - cablu coaxial;

·      conectare tip “dial-up” - modem; linie telefonica comutata.

              In vederea utilizarii si serviciilor postei electronice (E-mail), cu acordul administratorului nodului respectiv, utilizatorul primeste un cont(nume) de utilizator (login name) si o parola (password) de conectare ce va fi recunoscuta in mediul Internet. In felul acesta, utilizatorul conectat la Internet va avea acces la toate serviciile oferite de Internet, inclusiv la aplicatiile mari si complexe din domeniile: stiintific, invatamant, cercetare, economic, comercial, sportiv, artistic, etc.

              Accesarea serviciilor mediului Internet se realizeaza de la calculatorul utilizatorului conectat la Internet, care trebuie sa functioneze sub sistemele Windows 95/98/NT, Linux sau Unix si sa aiba instalate o serie de programe de navigare(explorare; browser-program de acces) precum Netscape Navigator sau Microsoft Internet Explorer.

            In aceasta comunitate de retele de calculatoare interconectate, pentru realizarea serviciilor oferite, mediul Internet are la baza sistemele de operare Unix sau Linux, sisteme ce ofera facilitati moderne pentru comunicarea in retea (servicii de interconectare):

·      Telnet - limbaj de comunicatie in retea; conectarea la distanta;

·      E-mail (Electronic Mail)- posta electronica (emiterea si receptia scisorilor);

·      FTP (File Transfer Protocol) - transfer de fisiere;

·      HTTP (Hyper Text Transfer Protocol)-legatura intre informatii aflate la distanta.

           Mediul Internet utilizeaza si instrumente (sisteme hipertext) concepute special pentru localizarea , cautarea si vizualizarea in retea, cum ar fi:

·      WWW (World Wide Web - panza mondiala) - sistem de cautare si vizualizare;

·      Gopher - explorare baze de date;

·      Archie - cautarea fisierelor in reteaua Internet;

·      WAIS (Wide Area Information Server) - cautarea si extragerea informatiilor.

          Serviciile (activitatile de baza) oferite in prezent  de mediul Internet sunt:

·      E-mail (posta electronica)  - prin utilizarea comenzilor Unix/Linux mail, pine, elm, etc. se pot trimite mesaje (scrisori) de posta electronica spre utilizatori din intreaga lume, se poate vizualiza lista scrisorilor primite in cutia postala(mailbox), se pot receptiona mesaje din intreaga lume; 

·      zone de informare (WWW, Gopher, FTP) - informatii stocate in sisteme de fisiere numite zone (site) sau gazde(host); exista zone FTP, zone Gopher, zone WWW;

- zona FTP este un calculator(server) initializat pentru conectarea in sistem, consultarea si copierea de fisiere

- zona Gopher contine baze de date de referinte incrucisate despre documente din intrega lume

- zona WWW contine pagini Web ce pot fi vizualizate cu programe speciale de consultare(browser), cum ar fi  Mosaic, Netscape. Internet Explorer; paginile Web pot contine trimiteri la alte zone WWW la care este acces, executia se face prin click cu butonul mouse-ului;

·      reteaua UseNet - folosind un cititor de stiri (newsreader), cum ar fi rn, trn, nn, sau tin,  se pot studia mesaje din grupurile de stiri (newsgroups) pe orice tema: stiinta, medicina, economie, sport, muzica, calculatoare, etc. 

          Functiile principale ale mediul Internet se pot constitui in urmatoarele categorii:

·      localizare si cautare (fisiere, adrese, etc.);

·      comunicare/transfer  (fisiere, scrisori, pachete, etc.);

·      prelucrare (operatii I/O, calcule, etc.);

·      protectia informatiilor si operatiilor(accesul cu parola, drepturi utilizare).

          Mediul Internet este conceput si construit in jurul conceptului de nivele de serviciu si reprezinta o retea de comutare de pachete (PSN - Packet Switching Network). Comunicarea (transferul) informatiilor in mediul Internet se realizeaza prin colectii de date numite pachete (packets).

          Regulile utilizate in mediul Internet pentru a decide cum si unde sa comunice (transmita) pachetele, formeaza asa-numitele protocoale de comunicatii ce constituie software mediului  Internet. Protocoalele reprezinta pentru comunicatii ceea ce limbajele de programare sunt pentru prelucrarea informatica(locatii de memorie).

         Mediul Internet cuprinde un set de protocoale de retea care specifica detaliile comunicatiilor intre calculatoarele(nodurile) interconectate, impreuna cu conventiile de interconectare a retelelor si de dirijare a informatiilor in retea.

         In prezent, majoritatea retelelor conectate la Internet functioneaza sub interconectarea TCP/IP (sistemul de operare Unix a fost unul din primele sisteme de operare ce au inclus protocolul TCP/IP) ce este constituita din protocoalele:

·      TCP ( Transmission Control  Protocol);

·      IP  ( Internet  Protocol);

·      UDP  (User Datagram  Protocol).

           Observatie. Exista si protocoale mai vechi, cum ar fi IPX (firma Novell) si X25.

           Functiile de prelucrare si comunicatie ale mediului Internet se realizeaza prin intermediul unor procese cooperante. Aceasta functie de cooperare este evidentiata in modelul arhitectural al sistemelor teleinformatice, la baza carora se afla conceptul de stratificare ce consta intr-o ierarhie de niveluri(straturi) functionale, fiecare nivel oferind utilizatorilor servicii furnizate de nivelul functional inferior.

            Modul de functionare a mediului Internet este asemanator activitatiilor postale care se realizeaza prin oficii postale si suboficii postale. Calculatoarele router au rolul suboficiilor postale ce iau decizii asupra modului de dirijare a datelor(pachetelor) la fel cum serviciul postal directioneaza scrisorile spre destinatie. Un oficiu postal nu are legatura directa cu toate oficiile postale dintr-o tara, ci are legatura directa cu unele oficii postale vecine.

              Pentru ca un pachet (impachetare de date) sa ajunga la destinatie, se utilizeaza o informatie de adresa. Un calculator router primeste informatia de adresa si pe baza acesteia decide unde sa fie trimis pachetul, stabilind doar “conducta” (pipe) cea mai optima pentru ca pachetul sa ajunga la destinatia indicata de adresa corespunzatoare pachetului. Regulile utilizate in mediului Internet pentru deciziile privind dirijarea pachetelor sunt constituite in protocoale de comunicatie.

                  Adrese  IP   si  structura DNS (Domain Name System)

            Fiecare calculator cuplat la  mediului Internet este identificat printr-o adresa unica, cunoscuta prin asa-numita IP Address, aceasta fiind utilizata la nivelul programelor de prelucrare in retea. In schimb, la nivelul utilizatorilor cu acces la mediului Internet, identificarea calculatoarelor se face printr-un nume de calculator host gestionat de sistemul DNS.

            Conceptia protocolului TCP/IP este astfel implementata incat schema de adresare permite utilizatorilor si programelor din retea sa identifice in mod unic o retea sau un calculator host, atat prin intermediul unei adrese IP, cat si prin intermediul unui nume de calculator host.

            Operatiile de identificare in mediului Internet se constituie in urmatoarele categorii:

·      identificare la nivelul programelor de comunicatie - adresa IP (IP Address);

·      identificare la nivelul utilizarii -nume de calculator host (DNS Configuration);

·      identificare utilizator - nume de conectare (login name).

             Adrese  IP (IP Address)

             Definitie.

             O adresa IP este constituita dintr-un grup de patru numere zecimale separate de caracterul punct (“.”), fiecare numar fiind cuprins intre 1 si 256=2⁸ (fiecare numar poate fi reprezentat in binar pe un octet), si anume:

               Pornind de la aceasta structura de numere zecimale, protocolul IP construieste (reprezinta)  un cod (adresa) in binar pe un cuvant de 32 biti (4 octeti) ce va fi constituit din:

·      clasa retelei - clasa A, B sau C;

·      router-ul retelei - identificator de retea;

·      host-ul utilizatorului - identificator host.         

             Din punct de vedere arhitectural, dupa cum am precizat, in sistemul Internet sunt recunoscute  trei  tipuri de noduri:

·      noduri de nivel inalt - noduri (clasa A)  la nivel mondial la care sunt conectate nodurile de la nivelul tarilor

                                - cod clasa utilizeaza doar bitul 0 care este 0

                                - cod router retea utilizeaza 7 biti              

                                - cod host utilizator utilizeaza 24 biti

                                - , si prin urmare sunt disponibile 126 coduri de router, 2²⁴ = 16777216 coduri de host;

·      noduri continentale - noduri (clasa B) la nivelul unei tari de care sunt conectate noduri locale ale unor retele;

                                - cod clasa utilizeaza bitii 0 si 1 care au valoarea 10

                                - cod router retea utilizeaza 14 biti              

                                - cod host utilizator utilizeaza 16 biti

                                - , si prin urmare sunt disponibile 2¹⁴=16384 coduri de router, 2¹⁶ = 65536 coduri de host;

·      noduri locale - noduri (clasa C) la nivel local(regional) ce trebuie sa fie recunoscute de un nod continental

                                - cod clasa utilizeaza bitii 0-2 care au valoarea 110

                                - cod router retea utilizeaza 22 biti              

                                - cod host utilizator utilizeaza 8 biti

                                - , si prin urmare sunt disponibile 2²²=2097152 coduri de router, 2⁸= 256 coduri de host.

          Exemple:

1.   1.37.109.4   server de clasa A (nivel inalt) de la Tilburg University (The Netherlands);

2.   163.1.62.3   server de clasa B (nivel tara) pentru conectarea la diverse biblioteci universitare din intreaga lume (login : HYTELNET); 141.85.128.1 server UPB;

3.   153.226.100.1  server de clasa B(nivel tara) de la Facultatea de Chimie(Panduri);

           Adresa IP este utilizata de protocolul IP pentru obtinerea in binar a unui cuvant de memorie(word) de 32 biti si care va fi utilizat in operatiile de dirijare a pachetelor(datelor). De exemplu, pentru adresa reprezentata in zecimal 131.15.3.19 , cuvantul de memorie ce reprezinta forma binara este (se concateneaza cei 4 octeti asociati pentru a, b, c si d):

            Structura DNS (Domain Name System)

          Dupa cum am precizat, fiecare calculator cuplat la  mediului Internet este identificat printr-o adresa unica, cunoscuta prin asa-numita IP Address, aceasta fiind utilizata la nivelul programelor de comunicatii in retea. In schimb, la nivelul utilizatorilor cu acces la mediului Internet, identificarea calculatoarelor se face printr-un nume de calculator host gestionat de structura DNS. Evident, protocolul IP realizeaza o corespondenta bijectiva intre adesele IP si numele gestionate de DNS.

          Structura DNS realizeaza administrarea unor nume prin care se acorda diferite responsabilitati de grup, fiecare nivel reprezentand un domeniu. Domeniile sunt gestionate prin intermediul unei structuri arborescente ce determina o structura ierarhica. In felul acesta, un nume de calculator host va reprezenta un drum (cale) in arborele sau subarborele administrat de DNS. Domeniile determina metoda de organizare a calculatoarelor in retea.       

          In prezent, mediul Internet considera nume₁ ca domeniu principal, iar celelalte ca subdomenii, aceasta structura de organizare fiind asemanatoare organizarii fisierelor in sistemul de operare Unix.

          Structura ierarhica generata de domenii si subdomenii este definita in functie de diferite unitati de organizare sau de diverse domenii de activitate.

          Urmatoarele domenii sunt recunoscute astazi ca domenii principale (nivelul inalt):

           Codul de tara <tara> reprezinta o secventa de doua litere, de exemplu:

           Reteaua ARPANET (1969) fiind cea mai veche, din care s-a desprins reteaua MILNET, s-a structurat pe scheletul unor organizatii responsabile de diverse domenii. O organizatie care coordoneaza un domeniu va fi responsabila de toate subdomeniile ce se definesc in domeniul respectiv.

            Astazi, principalele legaturi in mediul Internet apartin organizatiei NSF (National Science Foundation), gestionate de compania ANS (Advanced Network and Services) in cooperare cu companiile IBM, MCI si un consortiu de universitati din Michigan (SUA).

            Dupa ce s-a extins si in alte tari, mediul Internet  a definit domeniile la nivelul unei tari, ca domenii de nivel inalt.

          Comentariu.

          In prezent, mediul Internet este constituit din circa 8500 de retele conectate, aproape 2,5 milioane de calculatoare, circa 21.000 domenii si utilizeaza resursele sale milioane de utilizatori.

            Exemplul 1. Un arbore ierarhic de domenii/subdomenii Internet pentru Austria.

            Austria este tara la care sunt conectate majoritatea nodurilor EARN (European Academic and Research Network) din tarile Europei Centrale si de Est. Domeniul de tara (de nivel inalt) este gestionat de Universitatea din Viena (univie) si contine subdomeniile:

              ac       academic

              co       comercial  (gestionat de EUnet Ltd.)

              gv       guvernamental

              or       organizatie

              nt       retele

            Subdomeniul academic ac contine, de exemplu:

              univie     Universitate din Viena

              oeaw        Academia de Stiinte a Austriei

              tuvien      Universitatea Tehnica din Viena

              tu-graz     Universitatea Tehnica din Graz

            In Universitatea din Viena exista, de exemplu, urmatoarele subdomenii:

               cc            Centrul de Calcul (Computer Center) (ce contine phoenix)

               math       Institute for Mathematics

               itc           Institute for Theoretical Chemistry

               exp         Institute for Experimental Physics 

             Concluzie.

             Conform interconectarii in reteaua Internet, un calculator host este subordonat din punct de vedere a comunicatiilor, altui calculator host si subordoneaza la randul sau alte calculatoare host. Numele unui calculator host reprezinta modul de localizare a sa in structura generata de interconectarea calculatoarelor in reteaua Internet.

             Adresa  E-mail pentru utilizator

             Definitie.

             Adresa E-mail a unui utilizator cu acces la seviciile postei electronice oferite de reteaua Internet este urmatoarea constructie lexicala:

                 numelogin@host.domeniu         ,unde

·      numelogin este numele (login name) declarat de utilizator atunci cand i se atribuie accesul la serviciile E-mail (asociat cu o parola);

·      host  este numele calculatorului host cu rol de server (gateway) de nivel inferior;

·      domeniu este drumul(calea) in arborele unui domeniu principal.

             Observatie. Semnul “@” este caracterul ce se citeste “at” (coada de maimuta) si

                                se afla in partea superioara a tastei <2>.

               Exemple de adrese E-mail ale unor utilizatori :

                      Arhitectura si sarcinile  TCP/IP

            Structura arhitecturii TCP/IP este data de nivelele functiilor definite de retelele interconectate in mediul Internet. Modelul arhitectural TCP/IP este conceput sa controleze urmatoarele nivele de sarcini:

·      nivelul retea - dat de un singur protocol care recunoaste toate host-urile si nodurile din reteaua Internet;

·      nivelul Internet - dat de software ce implementeaza conceptia mediului Internet, adica IP (Internet Protocol) si ICMP (Internet Control Message Protocol);

·      nivelul comunicatiei - dat de software TCP (Transmission Control Protocol) si UDP (User Datagram Protocol);

·      nivelul aplicatiei - dat de sarcinile invocate de utilizatorii Internet.

          Nivelele functiilor in arhitectura TCP/IP sunt urmatoarele:

·      nivelul fizic - asigura transmiterea digitala a informatiilor prin mediul fizic de interconectare de tip telecomunicatie (retea telefonica, retea publica de date, sateliti de comunicatii);

·      nivelul legatura de date - detecteaza si corecteaza erorile de transmisie produse la nivelul fizic;

·      nivelul retea - asigura dirijarea pachetelor intr-o retea cu legaturi de tip “point to point”;

·      nivelul transport - asigura comunicarea intre doua calculatoare host din retea;

·      nivelul sesiune - stabileste si intretine conectari intre procese pentru transmiterea de date in retea;

·      nivelul prezentare - realizeaza transformari ale reprezentarii datelor, comprimarea textelor, conversii de fisiere, prelucrarea si vizualizarea imaginilor, prelucrarea si redarea sunetelor;

·      nivelul aplicatiei - realizeaza comunicarea pentru schimbul de informatii intre utilizatori.

            Nivelul  retea

           Protocoalele Internet la nivel de retea furnizeaza servicii ce permit comunicarea dintre doua noduri ale retelei, asigurand dirizarea (router-area) pachetelor de date ce provin de la protocoalele de la nivelul de transport.  La acest nivel are loc atat conversia pachetelor de date in UDP (User Datagram Protocol) si transmiterea lor catre protocoalele nivelului legatura de date pentru procesarea lor ulterioara (la transmisie), cat si transferarea lor catre nivelul transport, la receptie.

          La nivelul retea exista urmatoarele protocoale:

·      protocolul ARP (Address Resolution Protocol) - translateaza dinamic adresele Internet in adrese hardware unice in cadrul retelelor locale;

·      protocolul RARP (Reverse Address Resolution Protocol) - tranforma invers adresele hardware corespunzatoare nodurilor in adrese Internet;

·      protocolul ICMP (Internet Control Message Protocol) - permite schimbul de informatii de control intre nodurile retelei ( host-uri, router-re, gateway-uri);

·      protocolul IP (Internet Protocol) - asigura servicii de transmitere a pachetelor de date receptionate de la protocoalele nivelului transport.

           Nivelul transport

          Nivelul transport este implementat in retelele TCP/IP prin intermediul protocoalelor UDP si TCP. Sistemele de operare Unix si Linux ofera programelor aplicative o interfata comuna pentru aceste protocoale.

          Protocoalele TCP/IP de nivel transport ofera servicii ce permit programelor nivelului aplicatiei sa comunice intre ele prin intermediul mesajelor.

                                           Lista protocoalele si serviciilor:

# Copyright (c) 1993-1995 Microsoft Corp.

#

# This file contains the Internet protocols as defined by RFC 1060

# (Assigned Numbers).

#

# Format:

#

# <protocol name>  <assigned number>  [aliases...]   [#<comment>]

    C:\windows\services

# Copyright (c) 1993-1995 Microsoft Corp.

#

# This file contains port numbers for well-known services as defined by

# RFC 1060 (Assigned Numbers).

#

# Format:

#

# <service name>  <port number>/<protocol>  [aliases...]   [#<comment>]

#

            Nivelul aplicatiei

           Nivelul ce mai inalt este nivelul aplicatiei ce utilizeaza serviciile protocoalelor de la nivel transport pentru a satisface cerintele utilizatorilor mediului Internet. Familia de procoale TCP/IP este  operationala deoarece aceste protocoale sunt gestionate prin numere speciale de porturi (well-known numbers) si nume speciale de protocoale si servicii (well-known names and services).

           Aceste informatii pentru sistemul de operare Unix se afla in fisierele /etc/services si /etc/protocols, iar pentru sistemul de operare Windows 95/98 se afla in fisierele c:\windows\services si c:\windows\protocol (a se vedea fisierele de mai sus).

           Principalele instrumente (software) Internet la nivel de aplicatie sunt:

·      E-mail (Electronic Mail) - posta electronica ( trimiterea si receptia de mesaje);

·      Telnet - protocol pentru conectarea(comunicatii) la distanta;

·      FTP (File Transfer Protocol) - protocol pentru transfer de fisiere;

·      HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) - protocol pentru transfer de hypertext;

·      EGP (Exterior Gateway Protocol) - protocol pentru gateway exterior;

·      Domain (Domain Name Protocol) - protocolul numelui de domeniu;

·      Login (Remote Login Protocol) - protocolul de login la distanta;

·      RIP (Routing Information Protocol) - protocolul informatiilor de router-are;

·      ICMP (Internet Control Message Protocol)- protocolul de control al mesajelor.

                    Aspecte de conectare la sistemul Internet

           Pentru conectarea fizica la sistemul Internet, este nevoie de urmatoarele elemente de baza:

·      echipament adecvat (calculator PC- 16Mb RAM, 2 Gb HDD, 33.6 kbps modem-in cazul conectarii PPP(Poit-toPoit Protocol)-, CD drive);

·      software special ( sistem de operare Windows, programe de navigare(explorare)-Netscape Navigator, Microsoft Internet Explorer);

·      furnizor de servicii Internet.

             Exista doua modalitati de conectare fizica la un server din  sistemul Internet:

·      conexiune telefonica PPP - prin intermediul unui modem; in acest caz firma furnizoare de servicii Internet va da utilizatorului un cont(nume login) , o parola si un numar de telefon prin care se realizeaza conectarea;

·      conexiune Network - prin intermediul conectarii de tip retea (cablu coaxial) la un server conectat deja la sistemul Internet;

             Conexiunea telefonica PPP

            In cazul conexiunii telefonice PPP (Dial-Up) trebuie parcurse urmatoarele etape:

·      instalarea modemului sub sistemul de operare Windows - modemul trebuie instalat pe portul de comunicatii COM2; configurarea trebuie sa cuprinda apelarea Control Panel  de la care se alege Add New Hardware unde se alege dintr-o lista Manufuctures (Standard Modem Types) si Models (Standard 300 bps Modem);

·      selectarea adaptorului Dial-Up - instalarea unui adaptor pentru retea; din Control Panel se selecteaza pictograma Network ce afiseaza o fereastra pentru care la eticheta(meniul) Configuration se alege Add àAdapter pentru a se selecta un  adaptor Microsoft, anume Dial-Up Adapter;

·      selectarea protocolului TCP/IP - tot din meniul Configuration se alegee Add àProtocol pentru a se selecta protocolul TCP/IP al firmei Microsoft.

·      Crearea conexiunii la furnizorul de servicii Internet - se actioneaza butonul Start si se selecteaza Programs àAccessories à Dial Up Networking care afiseaza o fereastra pentru configurare; se executa double-click pe Make New Connection ce invita sa introduceti:

                -nume furnizor; - numarul de telefon; -serverul;

                se va crea o pictograma corespunzatoare; se executa double-click pe pictograma  nou creata; va aparea fereastra Conect To unde se va indica;

                                 - numele de cont (User name)           

                                 - parola de conectare (Password);

                se actioneaza  Dial Properties, apoi cele trei etichete:

                                  - General - pentru port, rata de transmisie si volum difuzor

                                  - Connection - pentru parametri de conectare(8 None 1)                   

                                  - Option - optiunea Bring up terminal window after dialing.

            Conexiunea Network

           In cazul conexiunii Network  trebuie parcurse urmatoarele etape:

·      conectarea fizica se face prin cablu coaxial, dupa care prin software se activeaza Control Panel ce afiseaza o fereastra din care  se selecteaza pictograma Network ce afiseaza o fereastra pentru care la eticheta(meniul) Configuration se alege de exemplu (placa de retea instalata)  TCP/IP à Realtek RTL8019 PnP LAN adapter or compatible; pentru eticheta(meniul) Identification se pot indica un nume pentru calculator(Computer name) si adresa de domeniu (Workgroup); pentru eticheta Access Control se valideaza optiunea Share-level access control;

·      dupa alegerea configurarii (Configuration), pentru meniul Configuration se actioneaza butonul Properties ce afiseaza o fereastra cu urmatoarele etichete(meniuri):

                                - DNS Configuration

                                - Gateway

                                - IP Address

                                - Bindings

                                - Advanced

                                - NetBIOS

                                - WINS Configuration;

·      pentru meniul DNS Configuration se valideaza Enable DNS si se introduce un nume de host (Host), adresa domeniului (Domain), adresa IP a serverului la care este conectat calculatorul in cauza (DNS Server Search Order) prin Add;

·      pentru meniul Gateway se indica adresa IP a gateway-ului direct (New gateway) prin Add;

                              Fereastra Network

 ·      pentru meniul IP Address se valideaza Specify an IP address si se introduce adresa IP comunicata de administratorul serverului (IP Address) si masca(Subnet Mask);

·      pentru meniul Bindings se valideaza Client for Microsoft Networks, dupa care sistemul va cere initializarea calculatorului .

            Conectarea la Internet a retelei locale a Universitatii Bucuresti

            Din motive tehnice, la inceputul formarii retelelor universitare din Romania- acum reteaua RoEduNet-, cateva retele erau conectate intre ele prin protocolul X25 ce este un protocol standardizat OSI. Legatura cu reteaua Internet mondiala este oferita de reteaua PUB ( pub.ro ; “Politehnica” University of Bucharest). Intre PUB si alte cateva universitati exista o retea X25 care are un comutator (Switch X25; in terminalogia X25 acesta este un router) la care sunt cuplate mai multe linii telofonice inchiriate ce vin de la universitatile conectate.

             Reteaua locala a Universitatii Bucuresti ( unibuc.ro ; University of Bucharest) este conectata la reteaua PUB in modul precizat mai sus. Legatura intre reteaua IP (Internet) si reteaua X25 este realizata prin doua routere multiprotocol. Tunelul din figura de mai jos leaga reteaua unibuc.ro de reteaua pub.ro. 

           Pachetele IP de la “Politehnica” sunt “impachetate” de catre un router multiprotocol ( recunoscut de IP si X25) ca date “impachetate” X25 si sunt “despachetate” de catre routerul de la Universitatea Bucuresti si apoi transmise in reteaua locala.

© Universitatea din Bucuresti 2002.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest,
except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to: Vlada Marin; Text editor: Vladimir Ioan Vararu and Magdalena Bostan; Last update: November, 2002